Scurt istoric al procesului de tiparire

 

Imprimarea desemneaza procesul prin care cuvintele sau imaginile sunt reproduse pe hartie, metale, material textil sau alte tipuri de materiale. Acest procedeu mai poarta cateodata si denumirea de arta grafica. Istoria imprimarii este una dintre cele mai documentate aspecte ale oricarei civilizatii. In decursul istoriei, majoritatea imprimarilor s-au realizat printr-o metoda mecanica. Cu toate acestea, procesul de imprimare modern se bazeaza din ce in ce mai mult pe metode fotomecanice si chimice. Utilizarea pietrelor pe post de pecete se afla printre primele forme de imprimare cunoscute in istorie. Aceste pietre au fost folosite inca din cele mai vechi timpuri in Antichitate, cu precadere in Babilonia, la realizarea semnaturilor si a simbolurilor religioase. Dispozitivele erau formate fie din pecete si stampile pentru imprimarile in argila fie din pietre cu modele inscriptionate la suprafata.

 

Piatra, care de cele mai multe ori avea forma unui inel, trecea printr-un proces de periere cu pigmenti sau cu solutii pe baza de pamant fiind incontinuare presata pe o suprafata neteda pentru realizarea unei imprimari. Inventatorul procesului de tiparire este considerat Johann Gutenberg, nascut in Mainz, Germania, cunoscut si sub denumirea de "parintele tiparului". Inventia sa, masina de tiparit,a fost declarata in 1450. Primele carti ale lui Gutenberg au inclus si cartea cunoscuta sub numele de "Biblia lui Gutenberg". Aceasta carte a intrecut in frumusete orice alta carte aparuta anterior.

Masina folosita la transmiterea cernelii de la placa metalica de tiparire la pagina tiparita se numeste masina de tiparit. Primele masini de tiparit, cum ar fi cele din sec. XVI-lea si chiar mai devreme, erau masini de tiparit cu insurubare avand ca scop principal obtinerea presiunii asupra formei de tipar, aceasta din urma fiind pozitionata, cu fata in sus pe un suport plat. Hartia, care in mod obisnuit era umezita, era presata pe partea de tiparire de catre suprafata mobila. Dupa ce forma de tipar era impregnata cu cerneala, suprafata mobila era insurubata pana cand atingea forma. Masina era echipata cu sine pe care forma de tipar putea fi scoasa din masina prin alunecare, putand fi readusa in suportul plat astfel incat suprafata mobila sa nu fie ridicata si indepartata.Cu toate acestea procedeul era greoi.

 

O masina de tiparit obisnuita producea aproximativ 250 de imprimari/ora. În secolul al XVII-lea au fost adaugate arcuri la masina de tiparit pentru a ajuta la ridicarea rapida a suprafetei mobile. Masinile de tiparit din metal au fost introduse prin 1800 si tot cam pe atunci parghiile au substituit sistemele de insurubare care coborau suprafata mobila pe suport. Chiar daca cele mai bune masini de tipar din acea perioada produceau doar 300 de imprimari/ora, forme mult mai mari puteau fi folosite la masinile de tiparit metalice decat cele din lemn si astfel operatorul masinii de tiparit producea mult mai multe pagini la fiecare tiparire/imprimare.

 

Evolutia procesului de tiparire a continuat din aceasta perioada pana la stadiul in care ne aflam in prezent.